Aşezare geografică
Comuna Găneşti este situată în Podişul Transilvaniei, mai precis de o parte şi de alta a râului Târnava Mică, având altitudini cuprinse între 347-504 m, cu o varietate de forme de relief, ceea ce îi conferă un pitoresc deosebit. Dealurile mai importante sunt: Păucii, Corniş la nord şi Dealul Viilor la sud de Târnava Mică.
Comuna este străbătută de râul Târnava Mică şi de mai multe pâraie cu debite mici, cel mai important fiind pârâul Bedea.
Comuna Găneşti este mărginită de următoarele comune: Cucerdea şi Suplac la nord, Mica la est, Băgaciu la sud, Municipiul Târnăveni la vest.

Date administrative
Având o suprafaţă administrativă de 5.790 ha, comuna Găneşti aparţine de judeţul Mureş, situându-se în sud-vestul acestuia.
Sate aparţinătoare comunei: Găneşti (atestat documentar în anul 1302), Păucişoara (atestat documentar în anul 1361), Seuca (atestat documentar în anul 1383) şi Sub Pădure (atestat documentar în anul 1466).

Scurt istoric al localităţii centru de comună
Satul Găneşti se află la 5 km distanţă de municipiul Târnăveni, fiind aşezat în valea pârâului Bedea, pe ambele maluri ale râului Târnava Mică.
Existenţa unor inscripţii şi ale unor rămăşiţe de drum atestă faptul că iniţial primii locuitori se stabiliseră la vest de aşezământul actual. Însă prima invazie a tătarilor din 1241 i-a obligat pe aceştia să se refugieze şi să se stabilească în zona în care se află în prezent localitatea, un loc extrem de propice pentru agricultură şi creşterea animalelor.
În trecut, Găneşti aparţinea de comitatul Târnava-Mică, care era împărţit în patru circumscripţii teritoriale: circumscripţia Erzsébet, circumscripţia Hosszúaszó, circumscripţia Radnót, şi circumscripţia Dicsőszentmárton de care aparţinea şi Găneşti.
Prima atestare documentară a localităţii datează din 1302, când apare în izvoare sub denumirea de posessia Galfalva. În documente săseşti aşezământul este amintit sub denumirea Gallendorf, iar mai târziu în anul 1314 apare sub denumirea de Villa terra Gálfalva, denumit astfel după comitele Gálfalvi Gál.
De-a lungul istoriei, domeniul Gálfalva a fost în proprietatea mai multor persoane, oameni importanţi ale acelor vremuri, de exemplu în anul 1379 domeniul ajunge în posesia lui Bolyai Tamás al cărui descendenţi sunt cei doi savanţi-matematicieni Bolyai Farkas respectiv Bolyai János.
Situată în centrul Transilvaniei,valea Tîrnavei-Mici a fost martora multor evenimente de importanţă naţională, dar din datele care ne stau la dispoziţie putem afirma că de numele localităţii se leagă doar trei evenimente majore de importanţă culturală, istorică şi religioasă. Două evenimente se leagă de revoluţia maghiară de la 1848. În data de 17 ianuarie 1849 armata maghiară condusă de generalul Bem reuşeşte prima victorie la Găneşti împotriva armatelor habsburgice, tot în decursul anului 1849 cel mai mare poet maghiar Petőfi Sándor trece prin Găneşti în drumul său spre Secuime.
În 1638 localitatea Găneşti este locul unei premiere religioase, pentru prima dată în toată Transilvania, aici se constituie primul presbiteriu.
Din conscripţiile papale reiese faptul că prima biserică a comunităţii exista deja în 1332, numarând 400-500 de enoriaşi. Anul 1517 înseamnă trecerea găneştenilor la protestantismul reformat. Comunitatea a avut preoţi renumiţi, după cum urmează: Makai István (1630), Tövisi Máté (1636), Csávási Máté (1640), Fejérvári Mihály (1644), Csávási Máté (1650), Szentiványi János ( 1659), Eperjesi Zsigmond (1711) care a fost desemnat şi episcop reformat al Transilvaniei, Küküllovári János (1720), Bibarcfalvi János (1777), episcop Kónya Ferenc (1783), Szendrei Dávid (1798), episcop Fogarasi Sámuel seniorul, autor al lucrării "De la Târgu-Mureş pâna la Göttinga", episcop Fogarasi Sámuel cel tânar (1830), Körösi Ferenc (1865), episcop Kovács Elek (1872), Tóth László (1900), episcop Fejér Pál (1925), Nagy Géza (1927), Bitay Pál (1933), Benko Zoltán (1945-1966), Máthé István (1970-1993). Începând cu anul 1994 preotul reformat din Găneşti este Keszegh András.

Date demografice
Structura etnică: maghiari - 2.565, români - 974, rromi - 293, saşi - 4.
Distribuţia pe culte religioase: reformaţi - 2.200, ortodocşi - 993, romano-catolici - 275, unitarieni - 115, greco-catolici - 8, alte culte - 245.

Viaţa economică
Principala ocupaţie a locuitorilor este agricultura. Din suprafaţa totală de 5.790 ha, 3.554 ha reprezintă suprafaţă arabilă, 375 ha păduri, 719 ha păşuni, 478 ha fâneţe, iar 129 ha vii.
Zona Găneşti - Seuca este o importantă zonă viticolă, vinurile obţinute aici sunt larg cunoscute şi apreciate. Casa Vinului din Seuca este un punct de reală atracţie atât pentru degustători profesionişti cât şi pentru amatori care vor să cunoască virtuţile viticole ale Târnavelor.

Legături de înfrăţire
Comuna Găneşti şi satele aparţinătoare comunei, au stabilit legături de înfrăţire cu localităţi din Ungaria în perioada 1997-2003. Astfel, la nivel de comună există o legătură de înfrăţire cu sectorul Csepel - Budapesta din anul 1997, iar la nivel de sate, Găneşti este înfrăţit cu localitatea Nagyhegyes (din anul 2003), iar Seuca cu localitatea Magyarcsanád (din anul 2003).

Legende
Legenda "Podului Dracului" spune că la marginea vestică a satului Găneşti exista o pădure în care negustorii saşi erau surprinşi şi jefuiţi de haiduci. Cu prada luată haiducii dispăreau între copaci, "ca nişte draci". De aceea, locul se numeşte până azi "Podul Dracului".