Istorie

Satul Găneşti se află la 5 km distanţă de municipiul Târnăveni, fiind aşezat în valea pârâului Bedea, pe ambele maluri ale râului Târnava Mică.
Existenţa unor inscripţii şi ale unor rămăşiţe de drum atestă faptul că iniţial primii locuitori se stabiliseră la vest de aşezământul actual. Însă prima invazie a tătarilor din 1241 i-a obligat pe aceştia să se refugieze şi să se stabilească în zona în care se află în prezent localitatea, un loc extrem de propice pentru agricultură şi creşterea animalelor.
În trecut, Găneşti aparţinea de comitatul Târnava-Mică, care era împărţit în patru circumscripţii teritoriale: circumscripţia Erzsébet, circumscripţia Hosszúaszó, circumscripţia Radnót, şi circumscripţia Dicsőszentmárton de care aparţinea şi Găneşti.
Prima atestare documentară a localităţii datează din 1302, când apare în izvoare sub denumirea de posessia Galfalva. În documente săseşti aşezământul este amintit sub denumirea Gallendorf, iar mai târziu în anul 1314 apare sub denumirea de Villa terra Gálfalva, denumit astfel după comitele Gálfalvi Gál.
Situată în centrul Transilvaniei, valea Tîrnavei-Mici a fost martora multor evenimente de importanţă naţională, dar din datele care ne stau la dispoziţie putem afirma că de numele localităţii se leagă doar trei evenimente majore de importanţă culturală, istorică şi religioasă. Două evenimente se leagă de revoluţia maghiară de la 1848. În data de 17 ianuarie 1849 armata maghiară condusă de generalul Bem reuşeşte prima victorie la Găneşti împotriva armatelor habsburgice, tot în decursul anului 1849 cel mai mare poet maghiar Petőfi Sándor trece prin Găneşti în drumul său spre Secuime.
În 1638 localitatea Găneşti este locul unei premiere religioase, pentru prima dată în toată Transilvania, aici se constituie primul presbiteriu.
Astăzi în comuna Găneşti există 4 biserici ortodoxe, 3 biserici reformate, 2 biserici romano catolice, o biserică unitariană şi o casă de rugăciune de cult penticostal.