Acte necesare pentru obţinerea unor avize, indemnizaţii, etc.
Întocmirea actului de naştere se face la serviciul stare civilă, din cadrul primăriei unităţii administrativ- teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, pe baza următoarelor acte:
1. certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
2. certificatul de naştere al mamei şi actul de identitate al mamei şi al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă şi este necăsătorită - original şi copie
3. certificatul de căsătorie al părinţilor copilului - original şi copie;
4. declaraţia de recunoaştere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea sau la notarul public, din care sã rezulte şi numele de familie pe care îl va purta copilul după înregistrare, în cazul tatălui minor acesta este asistat de reprezentantul legal;
5. consimţãmântul mamei în faţa ofiţerului de stare civilă, cu privire la acceptarea recunoaşterii paternităţii şi stabilirea numelui de familie al copilului;
6. declaraţie cu privire la domiciliul copilului, în cazul în care părinţii au domicilii diferite.
În urma înregistrării naşterii, certificatul de naştere se eliberează numai părinţilor sau reprezentantului legal pe baza actului de identitate cu termen de valabilitate neexpirat.
Termenul pentru declararea şi înregistrarea naşterii copilului este de:
- 15 zile de la data naşterii, pentru copilul născut viu şi aflat în viaţă;
- 3 zile de la data naşterii, pentru copilul născut mort;
- 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 15 zile;
- 30 de zile pentru copilul cu vârsta de până la un an, găsit sau părăsit de mamă în maternitate/unităţi sanitare.
Când declaraţia a fost făcută după expirarea termenelor prevăzute de lege, dar înăuntrul unui an de la data naşterii, înregistrarea naşterii se face cu aprobarea primarului, dată pe declaraţia scrisă. În cuprinsul declaraţiei se va menţiona motivul întârzierii.
Dacă declaraţia a fost făcută după trecerea unui an de la data naşterii, întocmirea actului se face în baza hotărârii judecătoreşti, definitive şi irevocabile, privind încuviinţarea înregistrării tardive, care trebuie să conţină toate datele întocmirii actului de naştere.
Nedeclararea naşterii în termenele prevăzute de lege constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 la150 Lei (art. 66 alin. 1 lit. b şi alin. 2 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările ulterioare).
Art. 28 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările ulterioare art. 42- 44 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă aprobată prin HG nr. 64/2011
Declaraţia de căsătorie se face personal, de către viitorii soţi, în scris, la primăria locului de domiciliu sau de reşedinţă al unuia dintre soţi.
Dacă ambii viitori soţi sunt cetăţeni străini sau cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, declaraţia de căsătorie se poate face la primăria localităţii în care aceştia se află temporar (făcâd dovada aceasta cu permis de şedere sau act de identitate provizoriu).
Căsătoria se încheie la expirarea termenului de 10 zile, în care se cuprind atât ziua când a fost făcută declaraţia de căsătorie, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria.
Căsătoria se poate oficia şi după expirarea termenului de 10 zile, pentru situaţii temeinic justificate, numai cu aprobarea primarului, dar fără depăşirea termenului de valabilitate ( de 14 zile) a certificatelor medicale privind starea sănătăţii.
Odată cu declaraţia de căsătorie viitorii soţi prezintă următoarele documente:
a) actul de identitate, în original şi copie (trebuie să aibă termen de valabilitate atât la depunerea declaraţiei de căsătorie cât şi la încheierea căsătoriei);
b) certificatul de naştere, în original şi copie;
c) certificatul medical privind starea sănătăţii (certificatele medicale prenupţiale- sunt valabile 14 zile de la data emiterii şi trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate sau nu se poate căsători);
d) acte, în original şi în copii traduse şi legalizate ori certificate de ofiţerul de stare civilă, din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare, dacă este cazul. Aceste acte pot fi:
- certificatul de deces al fostului soţ;
- certificatul de despărţenie sau de divorţ (eliberat în perioada anilor 1951 - 1960);
- certificatul de naştere sau de căsătorie, cu menţiunea de desfacere a căsătoriei;
- sentinţa de divorţ rămasă definitivă şi irevocabilă; pentru divorţurile pronunţate între 8 octombrie 1966 şi 31 iulie 1974, aceasta trebuie să poarte menţiunea că a fost înscrisă pe actul de căsătorie în termen de 60 de zile de la pronunţare.
În caz de deces:
Dacă decesul a avut loc în România, se depune o copie după certificatul de deces;
Dacă decesul a avut loc în străinătate se depune certificatul în original cu apostila conform Convenţiei de la Haga din 05 octombrie 1961, sau supralegalizat, după caz, copie legalizată şi traducere autentificată în limba română;
În caz de divorţ:
Dacă divorţul s-a pronunţat în România, se va depune sentinţa judecătorească definitivă şi irevocabilă,
În cazul în care căsătoria anterioară a fost încheiată în străinătate şi nu a fost transcrisă, iar divorţul s-a pronunţat în străinătate se vor depune mai întâi actele pentru înscrierea menţiunii de căsătorie şi divorţ pe actul de naştere
În cazul în care căsătoria a fost transcrisă în România, iar ulterior a intervenit divorţul în străinătate se va solicita mai întâi înscrierea menţiunii de divorţ pe actul de căsătorie,
Atenţie!
Întrucât căsătoria dvs. va putea fi încheiată numai după înscrierea modificărilor intervenite în statutul dv. civil, iar procedurile de înscriere a acestor menţiuni sunt în funcţie de specificul statului emitent şi necesită timp pentru soluţionare, vă rugăm să solicitaţi informaţii suplimentare de la ofiţerul de stare civilă de la ghişeu.
Când viitorii soţi au locul naşterii în România şi se legitimează cu documente de identitate eliberate de autorităţile altui stat, iar din confruntarea datelor înscrise în certificatul de naştere şi documentul de legitimare rezultă că au intervenit modificări în statutul civil, se procedează mai întâi la înscrierea, pe marginea actului de naştere, a menţiunilor referitoare la modificările intervenite, după care se primeşte declaraţia de căsătorie.
In cazul căsătoriei dintre cetăţeni străini sau aceştia şi cetăţeni români, vor prezenta, pe lângă actele necesare cetăţeanului roman şi următoarele:
1. Certificatul ori extrasul de căsătorie în original eliberat de autorităţile străine, care să conţină APOSTILA conform Convenţiei de la Haga, dacă ţara emitentă este semnatară a convenţiei; în cazul în care ţara emitentă nu este semnatară a Convenţiei de la Haga sau a unei convenţii bilaterale cu România, certificatul ori extrasul trebuie să fie SUPRALEGALIZAT, procedură care constă în: 1) vizarea documentului de autoritatea competentă a statului de provenienţă, 2) supralegalizarea de misiunea diplomatica a ROMÂNIEI din acel stat sau de către misiunea diplomatica a statului de origine, din România şi 3) supralegalizarea finală a documentului de către Ministerul Afacerilor Externe al României) (art. 162 din Legea nr. 105/1992).
2. Traducerea în limba română autentificată de un notar public din România, de oficiul consular român sau un notar public din străinătate, caz în care va conţine Apostila conform Convenţiei de la Haga sau supralegalizare, după caz;
3. Dovadă eliberată de misiunea diplomatică sau oficiul consular ale ţărilor ai căror cetăţeni sunt, din care să rezulte că sunt îndeplinite condiţiile de fond, cerute de legea lor naţională, pentru încheierea căsătoriei
4. Declaraţie notarială a viitorului soţ din care să rezulte că îndeplineşte condiţiile necesare încheierii căsătoriei în România.
5. Paşaport original si copie xerox: în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României; atât paşaportul, cât şi viza trebuie să fie valabile atât la data depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei;
- însoţit de permisul de şedere temporară sau permanentă, după caz, valabile atât la data depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei;
- însoţit de cartea de rezidenţă pentru membrii de familie sau, după caz, cartea de rezidenţă permanentă pentru membrii de familie, valabile atât la data depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei;
Notă:
Cetăţenii statelor cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă juridică în materie civilă sau de drept al familiei, precum şi cetăţenii statelor care nu au misiune diplomatică acreditată în România, fac dovada îndeplinirii condiţiilor de fond cerute de legea lor naţională pentru încheierea căsătoriei, cu documente justificative eliberate de autorităţile competente ale statului de cetăţenie.
În cazul încheierii căsătoriei între persoane care nu cunosc limba română sau între surdo-muţi la oficierea căsătoriei aceştia asigură interpret autorizat.
Important!
Lipsa dovezii constituie atât o condiţie de fond, cât şi un impediment la încheierea căsătoriei, care poate atrage după sine nulitatea căsătoriei.
Declaraţia de deces se face verbal în termen de 3 zile de la data încetării din viaţă a persoanei. În acest termen sunt cuprinse atât ziua decesului cât şi ziua declarării acestuia; După expirarea celor 3 zile înregistrarea decesului se face în mod obligatoriu cu aprobarea Parchetului.
Dacă decesul se datorează unei sinucideri, accident sau alte cauze violente precum şi în cazul găsirii unui cadavru, declararea se va face în termen de 48 de ore din momentul decesului sau găsirii cadavrului, cu aprobarea Parchetului;
Odată cu declararea decesului declarantul va depune următoarele acte:
1. Certificatul medical constatator al decesului întocmit şi semnat de către medicul sau cadrul medical sanitar care a făcut constatarea, în care trebuie consemnată cauza decesului, fără prescurtări;
2. Actul de identitate al celui decedat;
3. Actul de identitate al declarantului;
4. Certificatul de naştere al decedatului;
5. Certificatul de casatorie al decedatului;
6. La înregistrarea decesului unui minor, se va prezenta şi actul de identitate al mamei;
7. Livretul militar sau adeverinţa de recrutare, după caz, pentru persoanele supuse obligaţiilor militare;
După întocmirea actului de deces, ofiţerul de stare civilă eliberează adeverinţa de înhumare sau incinerare a cadavrului;
Înhumarea sau incinerarea unui cetăţean român, al cărui deces a survenit în străinătate, se face pe baza adeverinţei eliberate de primăria în a cărei rază administrativ-teritorială urmează să se facă înhumarea sau incinerarea;
Dacă decesul cetăţeanului român s-a înregistrat la autorităţile locale din străinătate sau la misiunea diplomatică ori oficiul consular de carieră al României, adeverinţa de înhumare sau de incinerare se va elibera pe baza certificatului de deces întocmit de una din aceste autorităţi care va conţine, în mod obligatoriu apostila conform Convenţiei de la Haga sau supralegalizarea, după caz;
Dacă decesul nu a fost înregistrat, sau nu a fost eliberat certificat de deces, adeverinţa de înhumare sau de incinerare se va elibera cu aprobarea parchetului;
Întocmirea actului de deces, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive declarative de moarte, se face din oficiu sau la cererea persoanei interesate, după caz, la autoritatea administraţiei publice locale de la:
- locul de naştere al celui declarat mort;
- domiciliul celui declarat mort, în cazul în care actul de naştere a fost întocmit la autorităţile locale din străinătate;
- domiciliul persoanei care a solicitat declararea judecătorească a morţii, în situaţia în care locul naşterii şi domiciliul decedatului nu sunt cunoscute.
Eliberarea certificatului de deces se face oricărei persoane îndreptăţite (rude până la gradul IV, reprezentanţi legali, moştenitori testamentari, întreţinători) în baza documentelor justificative şi a declaraţiei pe proprie răspundere.
1. Cererea de transcriere - se depune la domiciliul solicitantului, direct sau prin împuternicit cu procură specială
- Pentru cetăţenii români cu domiciliu în străinătate aceasta se depune la primăria de la ultimul domiciliu avut în ţară, iar dacă nu au avut niciodată domiciliul în România, la Primăria Sectorului 1 al municipiului Bucureşti.
- Pentru minori, în cazul în care părinţii au domicilii diferite în România, transcrierea certificatului de naştere se poate solicita la oricare dintre cele două primării de domiciliu;
2. Actul de identitate în original şi copie
- pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară; (buletin de identitate, carte de identitate, carte de identitate provizorie)
- pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate - paşaport şi dovadă din care să rezulte ultimul domiciliu avut în ţară, eliberată de SPCLEP), necesară în vederea stabilirii cu exactitate a primăriei competente să primească cererea. (Aceeaşi dovada este necesară şi dacă se legitimează cu paşaport expirat sau titlu de călătorie, fiind în imposibilitate de a se legitima cu un document valabil).
- persoanele care se legitimează cu permis de şedere permanentă, eliberat de Oficiul Român pentru Imigrări, care atestă domiciliul în România, vor adresa cererea primarului unităţii administrativ-teritoriale a localităţii de domiciliu, potrivit datelor înscrise în permisul de şedere, însoţit de paşaportul statului de origine;
- persoanele care fac dovada cetăţeniei române cu Certificatul de depunere a jurământului de credinţă, eliberat de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţenilor, şi se legitimează cu permis de şedere temporar adresează cererea de transcriere Direcţiei de Stare Civilă a Sectorului 1, Bucureşti.
- Minorii peste 14 ani (până la 18 ani) vor solicita transcrierea în nume propriu, asistaţi de unul dintre părinţi sau după caz, de reprezentantul legal. Aceeaşi condiţie se va respecta şi în cazul solicitării transcrierii prin procura specială .
3. Certificatul ori extrasul de NAŞTERE în original eliberat de autorităţile străine, care să conţină APOSTILA conform Convenţiei de la Haga, dacă ţara emitentă este semnatară a convenţiei; în cazul în care ţara emitentă nu este semnatară a Convenţiei de la Haga sau a unei convenţii bilaterale cu România, certificatul ori extrasul trebuie să fie SUPRALEGALIZAT, procedură care constă în: 1) vizarea documentului de autoritatea competentă a statului de provenienţă, 2) supralegalizarea de misiunea diplomatica a ROMÂNIEI din acel stat sau de către misiunea diplomatica a statului de origine, din România şi 3) supralegalizarea finală a documentului de către Ministerul Afacerilor Externe al României) (art. 162 din Legea nr. 105/1992).
4. Copia certificatului sau extrasului de naştere emis de autorităţile străine
5. Traducerea în limba română autentificată de oficiul consular român, un notar public din România sau un notar public din străinătate, caz în care va conţine Apostila conform Convenţiei de la Haga sau supralegalizare, după caz
6. Declaraţie din partea solicitantului, autentificată de oficiul consular român, de notar public din România sau notar public din străinătate, (situaţie în care va conţine apostila conform Convenţiei de la Haga sau supralegalizare după caz), din care să rezulte:
- domiciliul minorului după transcrierea certificatului (în cazul în care părinţii au domiciliile legale diferite),
- faptul că ca nu a mai solicitat transcrierea certificatului în cauză, in registrele de sdtare civila romanesti,
7. Procura speciala, în care se va menţiona domiciliul legal şi actual din actul de identitate românesc şi care va contine in mod explicit faptul ca imputernicitul este mandatat pentru a transcrie certificatul de naştere si pentru a ridica certificatul romanesc, emisă în aceleaşi condiţii de autentificare, apostilare sau supralegalizare, după caz,
8. Copia certificatelor de căsătorie şi de naştere ale părinţilor,
9. Actul de identitate al persoanei imputernicite - original si copie.
10. Taxa extrajudiciară de timbru, conform legii. (2 lei)
Dacă, în certificatul emis de autorităţile străine, au intervenit modificări ale numelui şi/sau prenumelui titularului actului, sau dacă se constată neconcordanţe între datele înscrise în certificatul străin cu cele din registrele de stare civilă sau de evidenţă din România, se soluţionează mai întâi acestea, prin depunerea documentelor suplimentare necesare clarificării neconcordanţelor sau îndreptarea erorilor de către autorităţile străine emitente. (art. 74 din Metodologia aprobată prin H.G. nr. 64/2011)
NOTĂ:
Neprezentarea certificatelor de stare civilă sau a extraselor eliberate de autorităţile străine, ofiţerului de stare civilă de la locul de domiciliu, pentru transcriere în registrele de stare civilă române, în termen de 6 luni (art.44,alin. 3 din Legea nr. 119/1996) constituie contravenţie la regimul actelor de stare civilă, sancţionată cu amendă de la 100 până la 200 lei (art. 66 alin. 1 lit. e şi alin. 2 din Legea nr.119/1996, republicată, cu modificările ulterioare).
1. Cererea de transcriere - se depune la domiciliul solicitantului, direct sau prin împuternicit cu procură specială
2. Actul de identitate în - original şi copie
- pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară; - (buletin de identitate, carte de identitate, carte de identitate provizorie)
- pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate - paşaport şi dovadă din care să rezulte ultimul domiciliu avut în ţară, eliberată de SPCLEP necesară în vederea stabilirii cu exactitate a primăriei competente să primească cererea. ( Aceeaşi dovada este necesară şi dacă se legitimează cu paşaport expirat sau titlu de călătorie, fiind în imposibilitate de a se legitima cu un document valabil).
- persoanele care se legitimează cu permis de şedere permanentă, eliberat de Oficiul Român pentru Imigrări, care atestă domiciliul în România, vor adresa cererea primarului unităţii administrativ-teritoriale a localităţii de domiciliu, potrivit datelor înscrise în permisul de şedere, însoţit de paşaportul statului de origine;
- persoanele care fac dovada cetăţeniei române cu Certificatul de depunere a jurământului de credinţă, eliberat de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţenilor, adresează cererea de transcriere Direcţiei de Stare Civilă a Sectorului 1, Bucureşti.
- numele pe care s-au învoit, ambii soţi, să-l poarte în timpul căsătoriei,
3. Certificatul ori extrasul de căsătorie în original eliberat de autorităţile străine, care să conţină APOSTILA conform Convenţiei de la Haga, dacă ţara emitentă este semnatară a convenţiei; în cazul în care ţara emitentă nu este semnatară a Convenţiei de la Haga sau a unei convenţii bilaterale cu România, certificatul ori extrasul trebuie să fie SUPRALEGALIZAT, procedură care constă în: 1) vizarea documentului de autoritatea competentă a statului de provenienţă, 2) supralegalizarea de misiunea diplomatica a ROMÂNIEI din acel stat sau de către misiunea diplomatica a statului de origine, din România şi 3) supralegalizarea finală a documentului de către Ministerul Afacerilor Externe al României) (art. 162 din Legea nr. 105/1992)
4. Copia certificatului sau extrasului de căsătorie emis de autorităţile străine;
5. Traducerea în limba română autentificată de oficiul consular român, un notar public din România sau un notar public din străinătate, caz în care va conţine Apostila conform Convenţiei de la Haga sau supralegalizare, după caz
6. Copia certificatelor de naştere ale soţilor
7. Declaraţie din partea soţului cetăţean român sau a ambilor soţi, dacă sunt cetăţeni români, autentificată de oficiul consular român, de notar public din România sau notar public din străinătate, (situaţie în care va conţine apostila conform Convenţiei de la Haga sau supralegalizare după caz), din care sa rezulte
- numele de familie care s-au invoit sa-l poarte sotii in timpul casatoriei,
- daca au mai solicitat transcrierea certificatului în cauză, in registrele de stare civila romanesti.
8. Procură specială, care va contine in mod explicit faptul ca imputernicitul este mandatat pentru a transcrie certificatul de casatorie si pentru a ridica certificatul romanesc, emisă în aceleaşi condiţii de autentificare, apostilare sau supralegalizare, după caz.
9. Actul de identitate a persoanei imputernicite - original si copie.
10. Taxa extrajudiciare de timbru, conform legii. ( 2 lei)
CAZURI SPECIALE
Când unul sau ambii soţi nu sunt la prima căsătorie se vor depune si următoarele acte:
1. In caz de deces -dacă decesul a avut loc in Romania- copie după certificatul de deces; cand decesul a fost in alta tara- certificatul în original, copie legalizată şi traducere în limba română autentificată.
2. În caz de divorţ pronunţat de către o instanţă de judecată din România, pentru o căsătorie anterioară care a avut loc în Romania, este necesară o copie legalizată a sentinţei definitive şi irevocabile;
3. In cazul în care căsătoria anterioară a fost în România şi divorţul s-a pronunţat în străinătate, va fi necesară sentinţa de divorţ în original, copie xerox legalizată, traducere în limba română autentificată. În cazul în care sentinţa de divorţ a fost eliberată de către o instanţă de judecată a unei ţări care nu este membră UE este necesar să se facă mai întâi recunoaşterea sentinţei de divorţ pe teritoriul României. Recunoaşterea se face la Tribunalul competent , la ultimul domiciliu avut în ţară. Sentinta emisa de autoritatile straine, va fi apostilata/supralegalizata in ţara in care a fost emisă.
4. In cazul în care căsătoria anterioară a fost în străinătate şi nu a fost transcrisă în registrele româneşti, iar divorţul s-a pronunţat de către o instanţă străină, se vor depune şi actele pentru înscrierea menţiunii de căsătorie şi divorţ . Sunt necesare atât certificatul de căsătorie cât şi sentinţa de divorţ, în original, cu apostila Conven’iei de la Haga, sau supralegalizat, dupa caz, copie xerox şi traducere în limba română autentificată.
5. în cazul în care căsătoria a fost transcrisă în registrele române, iar ulterior a intervenit divorţul pronunţat în străinătate, se va solicita mai întâi înscrierea menţiunii de divorţ pe actul de casatorie, respectiv pe actul de nastere.
NOTĂ:
Neprezentarea certificatelor de stare civilă sau a extraselor eliberate de autorităţile străine, ofiţerului de stare civilă de la locul de domiciliu, pentru transcriere în registrele de stare civilă române, în termen de 6 luni (art.44,alin. 3 din Legea nr. 119/1996) constituie contravenţii la regimul actelor de stare civilă, sancţionate cu amendă dela 100 până la 200 lei (art. 66 alin. 1 lit. e şi alin. 2 din Legea nr.119/1996, republicată, cu modificările ulterioare).
1. Cererea de transcriere - se depune la primăria de la ultimul domiciliu avut în ţară de către persoana decedată sau la primăria de domiciliu al solicitantului, în nume propriu sau prin împuternicit cu procură specială autentificată.
- Pentru cetăţenii români cu domiciliu în străinătate aceasta se depune la primăria de la ultimul domiciliu avut în ţară, iar dacă nu au avut niciodată domiciliul în România, la Primăria Sectorului 1 al municipiului Bucureşti
2. Actul de identitate în - original şi copie
- pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară; (buletin de identitate, carte de identitate, carte de identitate provizorie)
- pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate - paşaport şi dovadă din care să rezulte ultimul domiciliu avut în ţară, eliberată de SPCLEP), necesară în vederea stabilirii cu exactitate a primăriei competente să primească cererea. ( Aceeaşi dovada este necesară şi dacă se legitimează cu paşaport expirat sau titlu de călătorie, fiind în imposibilitate de a se legitima cu un document valabil).
- pentru cetăţenii străini - actul de identitate sau paşaportul (pentru cetăţenii din statele membre ale Uniunii Europene), paşaportul ( pentru cetăţenii altor state sau pentru persoanele fără cetăţenie);
3. Certificatul ori extrasul de DECES în original eliberat de autorităţile străine, care să conţină APOSTILA conform Convenţiei de la Haga, dacă ţara emitentă este semnatară a convenţiei; în cazul în care ţara emitentă nu este semnatară a Convenţiei de la Haga sau a unei convenţii bilaterale cu România, certificatul ori extrasul trebuie să fie SUPRALEGALIZAT, procedură care constă în: 1) vizarea documentului de autoritatea competentă a statului de provenienţă, 2) supralegalizarea de misiunea diplomatica a ROMÂNIEI din acel stat sau de către misiunea diplomatica a statului de origine, din România şi 3) supralegalizarea finală a documentului de către Ministerul Afacerilor Externe al României) (art. 162 din Legea nr. 105/1992).
4. Copia certificatului sau extrasului de DECES emis de autorităţile străine
5. Traducerea în limba română autentificată de oficiul consular român, un notar public din România sau un notar public din străinătate, caz în care va conţine Apostila conform Convenţiei de la Haga sau supralegalizare, după caz;
6. Declaraţie din partea solicitantului, autentificată de oficiul consular român, de notar public din România sau notar public din străinătate, (situaţie în care va conţine apostila conform Convenţiei de la Haga sau supralegalizare după caz), din care să rezulte faptul că ca nu a mai solicitat transcrierea certificatului în cauză. (dacă nu este precizat în procură)
7. Procura speciala, care va contine in mod explicit faptul ca imputernicitul este mandatat pentru a transcrie certificatul de DECES si pentru a ridica certificatul romanesc, emisă în aceleaşi condiţii de autentificare, apostilare sau supralegalizare, după caz,
8. Documente justificative pentru completarea unor rubrici (în special cu privire la domiciliul legal de la data decesului, copia certificatelor de stare civilă),
9. Actul de identitate (românesc, dacă există)- original şi copie
10. Actul de identitate al persoanei imputernicite – original si copie.
11. Taxa extrajudiciară de timbru, conform legii. ( 2 lei)
12. Taxa specială, (12 lei) platită prin virament in contul:
Dacă, în certificatul emis de autorităţile străine, au intervenit modificări ale numelui şi/sau prenumelui titularului actului, sau dacă se constată neconcordanţe între datele înscrise în certificatul străin cu cele din registrele de stare civilă sau de evidenţă din România, se soluţionează mai întâi acestea, prin depunerea documentelor suplimentare necesare clarificării neconcordanţelor sau se solicita indreptarea erorilor de către autorităţile străine emitente. (art. 74 din Metodologia aprobată prin H.G. nr. 64/2011)
Certificatul de nastere se elibereaza numai titularului actului, sau persoanei mandatate pe baza unei procuri notariale speciale;
Pentru minori, care nu au acte de identitate precum si pentru cei pusi sub interdictie, certificatul de nastere se elibereaza parintelui sau reprezentantului legal;
Certificatul de casatorie se poate elibera unui dintre soti sau la cerere ambilor soti;
Certificatul de deces se elibereaza mambrilor familiei sau altor persoane indreptatite (beneficiarii unui testament, contracat de intretinere, renta viajera sau alte cazuri asimilate celor prezentate anterior),
Actele necesare pentru eliberarea certificatelor duplicat:
1. cerere tip;
2. actul de identitate (buletin, carte de identitate, adeverinta de identitate provizorie pentru cetatenii romani cu domiciliul in tara,); pasaportul-pentru cetatenii romani cu domiciliul in strainatate sau cetatenii straini ale caror acte de stare civila sunt inregistrate in tara; cetatenii care nu au acte de identitate vor fi indrumati mai intai sa solicite eliberarea actului de identitate la Serviciul de evidenta a persoanelor de domiciliu sau Serviciul pasapoarte.
3. taxa de timbru extrajudiciar, conform legii,
4. procura speciala,
PROCURA poate fi intocmita la misiunea diplomatica sau oficiul consular de cariera al Romaniei din tara in care mandantele isi are domiciliul, resedinta, ori se afla temporar.
PROCURA se mai poate intocmi si la un notar din tara respectiva, in acest caz este necesar sa fie aplicata Apostila conform Conventiei de la Haga din 1961, sau supralegaliza dupa caz,
PROCURA va cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele elemente:
- Numele, prenumele si domiciliul celui care mandateaza;
- Numele, prenumele si domiciliul celui care este mandatat;
- obiectul mandatului care trebuie sa fie special (sa se arate actul de stare civila care urmeaza a fi obtinut de mandatar, precizarea unor date suplimentare cu privire la locul si data incheierii actului respectiv).
Acte necesare pentru eliberarea, pe baza de procura, a certificatelor de stare civila
1. buletinul de identitate / cartea de identitate al celui mandatat;
2. procura in original daca este data la notar in strainatate trebuie sa contina apostila conform conventiei de la Haga, sau sa fie supralegalizata, dupa caz
3. traducere in limba romana autentificata de un notar public
4. in situatia in care se solicita noul tip de certificat de stare civila, este necesar sa se predea vechiul certificat in vederea anularii.